Identitate si Deschidere
La întrebarea: „Prin integrarea în Uniunea Europeană, credeţi că identitatea naţională va avea de suferit?” am notat câteva răspunsuri. Toate au concordat cu opinia Departamentului de Integrare Europeană, exprimată de ministrul Alexandru Herlea; UE este cadrul în care identităţile naţionale se afirmă.
„Uniunea europeană se construieşte cu identităţi naţionale”
Cum vedeţi, domnule ministru, relaţia dintre europenism şi naţionalism?
Consider că această dezbatere ar trebui să fie astăzi depăşită. Mă voi referi nu la relaţia dintre europenism în sens global şi naţionalism, ci la un singur aspect, şi anume raportul dintre naţionalism şi UE, organism care este un sistem original, fără echivalent. Problema care se pune nu este dacă mergem spre federalizare, ci dacă ne îndreptăm spre mai multă integrare. Revin la aparenta contradicţie între ideea de Uniune Europeană şi naţionalism. UE se construieşte pe baza identităţilor naţionale. O afirm cu toată tăria. Ar fi de neimaginat ca unele dintre cele mai vechi naţiuni ca Franţa, Anglia, Germania, Italia, să renunţe la propria lor identitate. UE este, trebuie sa fie, o constructie care sa asigure conservarea acestor identităţi. Mi se pare că, în sfera politicului, acesta este un exemplu excelent de logică modernă, de abordare sistemică a problemelor. Nu există nici o contradicţie între Uniune şi identitate naţională, aşa cum în fizică nu este nici o contradicţie între aspectul undă şi aspectul corpuscular al electronului. Este util să abordăm problema UE într-o viziune modernă, o viziune sistemică; nu este vorba de un fel de internaţionalism nediferenţiat, în care identităţile naţionale să se dizolve. Din contră, identităţile naţionale se afirmă. Eu cred că în acest sens trebuie dusă o politică de explicare, de mediatizare, demers necesar pentru buna funcţionare a unei societăţi democratice. Datoria clasei politice este de a pune la îndemâna cetăţenilor acele cunoştinţe care să le permită să ia parte activă la viaţa democratică.
Cum definiţi un bun european?
Un bun european este un bun român, un bun francez, un bun englez, dar în acelaşi timp şi un bun european. Nu este o contradicţie, ci o sinergie între cele două afirmaţii. Am foarte mare încredere în poporul român, un popor inteligent care s-a afirmat ca atare pe plan european unde prezenţa lui s-a facut simţită, înainte de cel de al doilea război mondial, nu numai pe plan cultural şi tehnico-ştiinţific, dar şi pe plan economic şi politic. Cred că românii au capacitatea de a înţelege şi accepta această viziune, care nu face decât să întărească identitatea românească în contextul european.
Se ştie că în cadrul Uniunii Europene legile comunitare prevalează faţă de cele naţionale. Cum va înţelege societatea românească aceste lucruri? (more…)
Alexandru Herlea 