La Maison Roumaine annonce avec profonde tristesse le décès, le 30 octobre 2017, de Maria Brateanu, l’un de ses deux membres d’honneur. Les obsèques auront lieu le jeudi 9 novembre au cimetière parisien du Père – Lachaise; des précisions concernant l’heure et l’endroit seront données ultérieurement.
Decesul Doamnei Maria Brătianu
La Maison Roumaine anunţă cu adâncă tristeţe decesul, pe 30 octombrie 2017, al Doamnei Maria Brătianu, unul dintre cei doi membri de onoare. Funeraliile vor avea loc joi , 9 noiembrie, la cimitirul parizian Père – Lachaise; detaliile privind ora şi locul vor fi anunţate ulterior.
Maria Brătianu s-a născut la 28 iunie 1928 la Bucureşti, ca fiica cea mare a marelui istoric şi om politic George Brătianu şi a soţiei acestuia, Elena, născută prinţesa Sturza. Trimisă de părinţii săi în Elveţia, împreună cu fratele şi sora sa, în ianuarie 1944, pentru a-şi urma studiile într-o ţară aflată în stare de pace, ea nu se va mai întoarce în România ocupată de trupele sovietice. Nu şi-a revăzut niciodată tatăl, mort în 1953, în sinistra închisoare de la Sighet. Maria Brătianu şi-a petrecut cea mai mare parte a vieţi la Paris, unde s-a căsătorit cu marele etnolog Eric de Dampierre. Cariera sa profesională s-a derulat la IBM – Franţa, unde a lucrat la serviciul documentare. Pasiunile sale au fost muzica, pe care şi-a urmat-o ca interpretă de muzică lirică, şi România, ţara care datorează atât de mult familiei Brătianu. Ea a realizat şi publicat cercetări privind opera şi destinul tragic al tatălui său („Scrierile lui G.I. Brătianu”, Paris, 1983, „George I. Brătianu, enigma morţii sale”, Paris, 1992) şi istoria României („România, 1938-1940, văzută din Franţa, Paris, 1996 şi „Pactul Churchill-Stalin din 1944, l’Harmattan, 2003).
Maria Brătianu nu a acceptat niciodată destinul tragic al tatălui său, nici cel al ţării sale natale, şi s-a angajat cu hotărâre şi curaj în lupta pentru adevăr şi pentru apărarea libertăţii şi a drepturilor omului în România. Ancheta sa privind moartea tatălui său clarifică nu doar destinul acestuia, ci, în egală măsură, acela al altor mari români asasinaţi în închisoarea de la Sighet. Ea va fi activă în cadrul „Amnesty International”, va fi membră în „Liga pentru apărarea drepturilor omului în România”, creată la Paris în 1978 şi preşedinta Asociaţiei pentru înfiinţarea Memorialului Sighet, creată la Paris din iniţiativa sa în 1995 pentru a susţine întemeierea în România a „Memorialului victimelor comunismului şi Rezistenţei, Sighet”, fondat în 1994, la iniţiativa Anei Blandiana şi a lui Romulus Rusan. În 2007, la primăria arondismentului 16, Paris, a fost prezentată expoziţia itinerantă a „Memorialului Sighet”.
Maria Brătianu a fost o personalitate angajată, hotărâtă în acţiunile sale, rămânând întotdeauna critică faţă de aceia care deţin puterea la Bucureşti din ’89 încoace. Dar ea lasă în urmă, în egală măsură, amintirea unei personalităţi fermecătoare şi calde, care prin spiritul său de dreptate, devotamentul şi spontaneitatea sa, a fost înconjurată de multă lume şi respectată. Recepţiile la care invita, la domiciliul său, membri ai comunităţii româneşti din Paris cu diferite ocazii, în special de Revelion, rămân memorabile.
Asociaţia La Maison Roumaine prezintă cele mai sincere condoleanţe membrilor familiei sale, începând cu Doamna Maria-Elena Fabra Brătianu, membră a asociaţiei noastre.
Odihnească-se în pace!
Alexandru Herlea
Alexandru Herlea 