Comunicare a prof. Alexandru Herlea la Simpozionul SINGRO 2018, Braşov, 6-8 septembrie 2018
(Actualizare octombrie 2020: Vezi şi comunicarea prezentată la sesiunea de comunicări din cadrul AG – CRIFST, Aula Academiei Române, 22 octombrie 2015, publicată în Academica, revista Academiei Române, nr. 7-8/2020, pp.93-100: Câteva considerații cu privire la realizarea unei istorii a tehnicii românești)
Stimate Domnule Preşedinte AGIR,
Stimate Domnule Rector al UT,
Stimaţi colegi,
Doamnelor şi domnilor,
Este o onoare şi plăcere să iau cuvântul la Simpozionul SINGRO 2018, organizat de către AGIR în colaborare cu Universitatea Transilvania din Brașov şi cu sprijinul filialelor ASTRA și CRIFST din acest oraş.
El se desfăşoară, aşa cum precizează organizatorii, în contextul sărbătoririi Centenarelor Marii Uniri și AGIR şi eu doresc să văd, în această simultaneitate a lor, un simbol care pune în evidenţă importanţa inginerului în cultura românească.
Rolul inginerului nu este numai acela de conceptor şi realizator, ci şi de promotor al unei abordări bazate pe raţiune, rigoare şi echilibru, pe «măsură» – cum se pare că i-a răspuns inginerul Ionel Brătianu, prim-ministru, unul din marii înfăptuitori ai Unirii din 1918, lui N. Iorga, care l-ar fi întrebat «La urma urmei, ce pot eu învăţa de la un inginer?»; răspunsul ar fi fost: «Măsura, domnule profesor, măsura».
Această abordare bazată pe raţiune şi măsură, proprie lumii europene, a făcut ca, începând cu Revoluţia Industrială din sec. XVIII, progresele realizate de tehnică să cunoască o accelerare fără precedent. Ea se va accentua odată cu stabilirea de relaţii strânse între ştiinţă şi tehnică şi va permite culturii şi lumii europene să evolueze într-un ritm mai rapid în comparaţie cu celelalte mari civilizaţii. La sfârşitul secolului XIX, cultura tehnico-ştiinţifică europeană a câştigat un caracter de universalitate, a devenit un model. (more…)
Alexandru Herlea 