Dorin Pavel – fondatorul hidroenergeticii românești – 120 de ani de la naștere


Comunicare de Alexandru Herlea  în cadrul evenimentului online DORIN PAVEL, FONDATORUL HIDROENERGETICII ROMÂNEȘTI. 120 DE ANI DE LA NAȘTERE (1900-2020), organizat de Centrul Cultural Lucian Blaga din Sebeș, 31 mai 2020.

Dorin Pavel (31 mai 1900– 6 iulie 1979)

 

Sunt bucuros și onorat să spun câteva cuvinte la acest eveniment consacrat academicianului Dorin Pavel, întemeietor al hidroenergeticii românesti, de la nașterea căruia se împlinesc, anul acesta la 31 mai, 120 de ani. Mulţumesc domnului Mihai-Octavian Groza, organizatorul evenimentului, pentru invitaţia de-a participa pe care mi-a adresat-o. Cum timpul de care dispun este limitat la câteva minute și cum inginerul Pavel este o personalitate cu o biografie și realizări bine cunoscute, am ales să mă opresc cu precădere la unele detalii pe care le cunosc fie direct de la Dorin Pavel, fie ca istoric al tehnicii. Personal am avut șansa și avantajul să beneficiez de sfaturile profesorului Pavel cu ocazia primilor pași pe care i-am făcut, la începutul anilor 1970, în istoria tehnicii, disciplină căreia m-am consacrat în cariera mea universitară.

Dorin Pavel și-a facut studiile la prestigiosul Institut de tehnologie « Polytechnikum » din Zürich, unde a avut profesori celebri precum termodinamicianul Aurel Stodola, prieten cu Albert Einstein, hidraulicianul Franz Prasil sau profesorul de mecanică Ernst Meissner. Aici a obţinut titlul de doctor-inginer și a ramas pentru scurt timp asistent. În această perioadă a urmat de asemenea stagii de formare și a lucrat la cunoscute firme elveţiene precum Escher-Wyss.

Dar, conștient de datoria pe care o are faţă de naţia căreia îi aparţine se întoarce în Tara în 1925. Consiliul Dirigent îi acordase în 1919 bursa cu care a studiat la Zürich. Stabilit la Bucuresti, este un pionier al cercetării și promovării utilizării energiei râurilor României și conceptor al multor realizări concrete. Sunt bine cunoscute studiul său, din 1933, intitulat: „Plan general d’amenagement des forces hydrauliques en Roumanie” și contribuţia sa, de primă importanţă, la amenajarea Dunării la Porţile de Fier, cu hidrocentrala de 2200 kw.

Dorin Pavel nu este, însă, numai un eminent inginer hidroenergetician, specializat în mecanica fluidelor, turbine și centrale hidraulice, ci stăpânește totalitatea tehnicilor care formează sistemul tehnic. Mă opresc la un exemplu : aviaţia care l-a pasionat din copilarie. Mi-a povestit cât a fost de impresionat când, la vârsta de 10 ani, în anul 1910, a asistat la Binţinţi la o demonstraţie de zbor facută de Aurel Vlaicu. Pentru aceasta, s-a deplasat, împreună cu părinţii și sora sa, la Oraștie unde au fost găzduiti de bunicul meu, notarul Alexandru Herlea, viitor primar al orașului, care era văr primar cu Letiţia, nascută Blaga, mama lui Dorin Pavel.

Din 1926, timp de mai mulţi ani, profesorul Pavel a predat cursuri de aerodinamică și construcţia avioanelor la Şcoala Aeronautică Română de la Cotroceni. La o deplasare la Paris, în anul 1928, a vizitat cunoscuta suflerie, tunelul aerodinamic de la Saint-Cyr construit în 1914 pe baza lucrărilor lui Gustave Eiffel și unde a conversat îndelung cu celebrul profesor Albert Toussaint, directorul Institutului de Aerotehnică de la Saint-Cyr de care aparţinea sufleria. In această deplasare s-a întâlnit și cu Traian Vuia cu care era rudă prin alianţă, prin unchiul sau Lucian Blaga. De asemenea, la începutul anilor 1930 a urmat școala de pilotaj și a obţinut brevetul de pilot gradul 1 & 2.

Dar timpul trece și pentru a încheia doresc să subliniez că academicianul Dorin Pavel a fost o personalitate complexă și de largă envergură ; un mare român și un adevărat european. Cele câteva cuvinte pe care le-am rostit s-au referit la Dorin Pavel inginerul care impresionează nu numai prin vasta sa cultură tehnică și realizările sale în domeniul ingineriei, ci și prin bogata sa cultură generală și abordarea holistică, sistemică a proiectului tehnic pe care îl analizează și concepe, ţinând cont de interdependenţa ce există între aspectele tehnologice, cunoștiinţele știinţifice, realităţiile ecologice, economico-sociale, politice, etc.

Mă opresc aici și vă multumesc pentru atenţie.

Alexandru Herlea

Etichete: , , , , ,

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat: