Stimate domnule Primar, stimate domnule Iacob Lupanciuc, stimaţi membri ai Asociaţiei Pro-Neamul, stimaţi participanţi la ceremonia inaugurării Complexului Memorial Mingir,
Mă adresez Domniilor voastre în calitate de preşedinte al Asociaţiei La Maison Roumaine (Casa Românească) din Paris, veche asociaţie a exilului românesc, al cărei obiectiv este promovarea culturii româneşti în străinătate şi transpunerea în viaţă, în toate teritoriile locuite de români, a valorilor europene de libertate, democraţie, solidaritate. Căutarea adevărului şi valorificarea lui, scoaterea la lumină a istoriei reale şi păstrarea memoriei sunt datorii morale ale oricărei societăţi civilizate. Amnezia, uitarea – şi cu atât mai mult o istorie falsificată – viciază şi face imposibilă construcţia unei lumi sănătoase.
Acest imperativ al afirmării adevărului a început să prindă viaţă în Moldova dintre Prut şi Nistru după destrămarea Uniunii Sovietice. El constituie astăzi un aspect important al revenirii la normalitate pe acest pământ românesc şi european, care în ultimele două secole a cunoscut ocupaţia rusească şi cea sovietică cu tot cortegiul lor de agresiuni şi crime, mergând de la falsificarea istoriei la modificarea identităţii etnice şi culturale a diverselor teritorii. De aceea ,eforturile Domniilor voastre, ale tuturor celor care servesc nobila cauza a conservării memoriei, a afirmării adevărului, a omagierii eroilor luptei pentru unitatea neamului şi a victimelor lungii nopţi comuniste sunt atât de necesare şi meritorii.
Complexul Memorial a fost gândit şi iniţiat de Iacob Lupanciuc, un Român mingirean care şi-a închinat o bună parte din viaţă cercetării istoriei comunei sale şi păstrării şi cinstirii memoriei consătenilor săi. Cu un curaj şi o abnegaţie ieşite din comun, el a început prin a ridica pe propria sa cheltuială, în actualul cimitir al comunei, un monument în memoria a şapte ostaşi români (ulterior au mai fost identificaţi încă şase) căzuţi în 1941 în luptele pentru eliberarea Basarabiei ocupate de sovietici ca urmare a pactului Ribbentrop-Molotov. Acest monument inaugurat în noiembrie 2000 a fost al doilea monument de acest fel în Moldova, după cel din Floreşti.
Un an mai târziu, un alt monument dedicat celor 226 de ostaşi mingireni căzuţi în cele două războaie mondiale a fost ridicat tot din iniţiativa şi cu efortul financiar a lui Iacob Lupanciuc, sprijinit de Primărie. Domnia sa continuă cercetările istorice şi face cunoscute publicului larg rezultatele obţinute. A redactat monografia intitulată: „Comuna Mingir – file de istorie” (primul volum publicat în 2004 şi al doilea în manuscris) şi are meritul principal în realizarea Complexului Memorial Mingir care este inaugurat astăzi, 11 mai 2014. Tot Domnia sa este iniţiatorul şi preşedintele Asociaţiei Pro-Neamul.
Iniţiat în 2009, Complexul Memorial Mingir este amplasat simbolic pe locul fostului cimitir din centrul Mingirului, ras de ocupantul sovietic în 1945. În acest loc a fost ridicat monumentul ostaşilor morţi în cele două războaie mondiale, amintit deja. Axul lui principal este definit de acest monument şi de cel dedicat celor peste 900 de victime mingirene ale foametei din 1946-47. Foamete patronată şi organizată de sovietici care, alături de deportări, a fost una din pârghiile comunizării şi rusificării Basarabiei; ea aminteşte de Holodomorul (genocidul) din Ucraina anilor 1932-1933. Este primul monument din Moldova dedicat acestei tragedii.
Complexul Memorial Mingir are o semnificaţie deosebită şi pentru că este unul din rarele complexe memoriale din fosta Uniune Sovietică (cu excepţia Ţărilor Baltice) din care lipseşte tancul sovietic „eliberator” şi care prezintă istoria, în spiritul respectării adevărului.
L-am întâlnit pe Iacob Lupanciuc în anul 2012, la Paris, unde venise să facă cunoscut proiectul Complexului Memorial Mingir şi să caute sprijin pentru construcţia acestuia. Asociaţia La Maison Roumaine din Paris a hotărât să-i acorde întregul ei sprijin, punându-i la dispoziţie capacitatea ei de comunicare şi oferind un modest ajutor material.
Având în vedere situaţia geopolitică actuală, când Moldova se găseşte din ce în ce mai clar angajată pe calea integrării în Uniunea Europeană, deci a separării de Comunitatea Statelor Independente dominată de Rusia, Complexul Memorial Mingir este un simbol şi expresia materială a acestei opţiuni. El prezintă istoria unei localităţi cu o clară identitate etnică şi culturală românească, care este şi cea a marii majorităţi a locuitorilor dintre Prut şi Nistru. El afirmă faptul că ocupaţia rusească, în special ororile epocii sovietice, nu se pot uita şi că noul imperialism rusesc, în plină expansiune, nu va găsi un teren prielnic în acest pământ românesc.
Închei felicitându-i călduros pe mingireni, în primul rând pe domnul Iacob Lupanciuc, pentru realizarea Complexului Memorial din comuna lor şi urându-le să persevereze pe calea pe care s-au angajat, cea a afirmării istoriei adevărate, care constituie primul argument moral în favoarea integrării Moldovei în Uniunea Europeană şi a refacerii unităţii româneşti.
Prof. Dr. Alexandru Herlea
Fost Ministru al Integrării Europene în Guvernul României
Preşedintele asociaţiei La Maison Roumaine – Paris
Etichete: 1941, Iacob Lupanciuc, inaugurare, lupta pentru eliberarea Basarabiei, Memorial Mingir, monumentul eroilor, monumentul ostaşilor români, pactul Ribbentrop-Molotov
Alexandru Herlea 
Lasă un răspuns