Dragi colegi,
Înainte de a evoca subiectul alegerilor europarlamentare, ţin să salut declaraţia preşedintelui PNŢCD, Radu Sârbu, privind situaţia din Basarabia şi mă declar solidar cu ea, cu toate că unele formulări ar putea fi ameliorate. Personal am luat de ieri legătura cu mai mulţi prieteni, profesori universitari la Chişinău, care mă informează despre situaţia existentă şi de eventuale posibilităţi de a-i ajuta concret. Vă voi ţine la curent.
Dragi colegi, datorită determinării dumneavoastră şi eforturilor depuse s-au putut strânge în jur de 30000 de semnături pentru ca un reprezentant al dumneavoastră să poată deveni candidat la alegerile pentru PE. Numărul este insuficient, necesare fiind 100000. Este evident că numărul de 100000 ar fi putut fi atins dacă hotărârile CNC din 14 februarie şi 14 martie erau respectate şi traduse în viată fără ezitările, tergiversările şi în special fără defetismul, lipsa de încredere în succes, pe care unii le-au promovat, spre surprinderea mea, cu toată hotărârea. Consider că strângerea celor 30000 de semnături reprezintă în condiţiile date un real succes şi subliniază faptul că în România mai sunt oameni ataşaţi marilor valori, gata să treacă peste preocupări personale şi comoditate şi să se angajeze în mod concret în afirmarea lor în interesul întregii naţiuni. Îi salut cu mult respect şi îi asigur de întreaga mea solidaritate. Ei sunt adevăraţii PNŢCD-işti, cei care se vor găsi în continuare în prima linie şi care vor şti să trezească prin exemplul lor alte entuziasme.
Pe de altă parte, cred că astăzi mulţi au înţeles, în sfârşit, că votând sigla PNŢCD, nu aleg PNŢCD şi valorile lui, ci vor vota pentru PRM-istul Eugen Moescu, paraşutat nr. 2 pe lista lui Milut şi deci deputat european în cazul, evident total improbabil, că lista Miluţ ar atinge pragul de 5%. Ceea ce s-a petrecut din 14 februarie pană astăzi nu este decât un episod care se adaugă la prea lungul şir de eşecuri ale PNŢCD din ultimul deceniu, inclusiv din ultimele 8 luni, de la congresul din august. Principala greşeală care s-a făcut după august 2008 a constat în focalizarea atenţiei în exclusivitate pe procesele cu Miluţ când prioritatea era, aşa cum s-a afirmat la congres, renaşterea partidului, organizarea lui, transformarea lui într-un partid modern şi eficace. Procesele cu Miluţ au, cert, importanţa lor, însă ele prea au fost utilizate ca scuze fată de propria noastră incapacitate şi incompetentă, în abordarea obiectivelor de substanţă. În plus, unele abordări exprimă poziţii puerile, retrograde, în dezacord flagrant cu lumea de astăzi. Valorile creştin-democrate sunt, într-o lume în plină criză nu numai economică şi financiar, ci şi de sistem, mai actuale ca niciodată. Ele pot constitui baza ideologică a unei acţiunii politice care să răspundă dificultăţilor şi provocărilor. Liberalismul pur este astăzi compromis şi de socialism nici nu mai vorbim. De aceea consider că există în continuare speranţă. Aceea de a vedea renaşterea unui puternic partid creştin democrat care să servească poporul român. Semnăturile pentru europarlamentare nu s-au strâns degeaba. Eforturile făcute sunt justificate.
Vă mulţumesc din tot sufletul.
Aşa să ne ajute Dumnezeu. Al dumneavoastră,
Alexandru Herlea
Alexandru Herlea 
Lasă un răspuns