Stimaţi participanţi,
Cu ocazia comemorării eroilor români ai luptei pentru libertate şi democraţie, pe care « La Maison Roumaine » o organizează în fiecare an de Înălţare – Ziua Eroilor, comemoram astăzi şi împlinirea a 100 de ani de la naşterea marelui Român şi European, martir al neamului românesc, Corneliu Coposu. El a fost, de altfel, cel care a inaugurat duminică, 25 februarie 1990, acest Monument al victimelor comunismului, construit în cimitirul Montmartre – Paris, în faţa căruia ne găsim. Monument ridicat la iniţiativa luptătorilor anticomunişti, Cicerone Ioniţoiu şi Remus Radina.
Corneliu Coposu s-a născut la 20 mai 1914 la Bobota, în Sălaj, într-o veche familie transilvană, de preoţi greco-catolici şi intelectuali, angajată, că atâtea altele (cu unele dintre ele se înrudea, mai de aproape sau mai de departe, să amintesc numai de Vaida, Maniu, Bărnuţiu), în lupta pentru emancipare naţională. Tatăl său, protopopul Valentin Coposu, a participat la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia din 1918, unde s-a votat unirea Transilvaniei cu Tara.
Tradiţia familială şi educaţia primită şi-au lăsat puternic amprenta asupra profilului moral şi comportamental, asupra scării de valori a lui Corneliu Coposu, făcând din el un autentic reprezentant al unei elite româneşti de cultură central-europeană, care a jucat un rol important în istoria naţională.
El a urmat liceul la Blaj şi studiile universitare la Cluj, unde a absolvit Facultatea de Drept şi unde a fost preşedinte al Uniunii Studenţilor Democraţi. A militat din fragedă tinereţe în rândurile Partidului Naţional Ţărănesc, întâi la Cluj şi Sălaj şi – după cedarea Ardealului de nord (1940) – la Bucureşti, unde se va stabili. Între 1937 şi 1946 a fost secretar personal al lui Iuliu Maniu şi din vara 1946 şi până la arestarea sa în vara anului următor, secretar al Delegaţiei Permanente, forul conducător al PNŢ. Din toamna anului 1944 a fost şi secretar general-adjunct al PNŢ, secretar general fiind Nicolae Penescu. La Bucureşti l-a însoţit pe Iuliu Maniu la majoritatea negocierilor politice şi i s-a încredinţat cifrul secret al corespondentei diplomatice prin care opoziţia negocia ieşirea din Axă. În toată această perioadă, atât la Cluj cât şi la Bucureşti, a desfăşurat o intensă activitate jurnalistică şi a scris câteva studii cu caracter istoric. (more…)